don Gino Scardino Arti e Mestieri a rretu la Giurdana


La Giurdana te `na fiata era te mute famiglie popolata;
ranni e piccicchi, nonni e neputi intrha na stessa casa stianu `ccuiuti.
Tutti quanti se tianu da fare; ca lu pane a casa sia `ppurtare .
Masculi e fimmene alla putea o alla campagna ianu fatiare cu se putia onestamente tutti campare .
Parecchi eranu le arti e li mestieri ca la sthrata tutta paria nu cantieri .
Ulimu cu ricurdamu ce se facia e comu la famglia vivia.
Mute famiglie eranu contandine e ortulane;
te mane a sira se fatia pe na stozza te pane..
Cu la zzappa o cu l'aratinu la terra sia coltivare cu la speranza ca frutti l' annata ia dare.
Te iernu se `ccuianu a una una le ulie
L’olio era prezioso pe cinca lu tenia.
Li frutti te stagione,fiche e ficalindie ,mendule e nuci, se purtavanu a casa e a tavola se spartianu.
All'ertu su li cannizzi se spaccavanu le fiche per seccare.
Dopu ca sianu 'nfurnate ,intra la capasa per l'invernu sianu sistemare, ca dopu li muerti a marenna cu lu pane sianu cumpanisciare.
La fatia pesante era quandu lu tabaccu se chianta e se ccuia.
La finanza enia e ti ha controllare quante miiare te chiantime ii chiantare e alla fabbrica te li tabacchi sia consegnare; ma sempre se facia nu picca te contrabbandu .
La matina li masculi ccuianu le fugghiazze maturate ca poi fimmene e piccinni cu la acusceddha ianu nfilare. Se facianu le nzerte cu lu spagu ca allu taralettu sianu mpennire cu bessa seccatu.
Poi alla fabbreca li pupuli `ncasciati sianu purtare e lu patrunu te lu walora e ddhi sordi ti ii piiare Tuttu lu iernu le tabacchine alla fabbreca ianu fatiare, lu tabaccu ianu scucchiare sistemare e ncasciare. Cussi se putianu ddhi sordi guadagnare ca per tuttu l'annu ianu bastare
Fae e pasuli,ciceri e pisieddhri se chiantaanu e se seccanu per la provvista ca la pignata sapurita se mangianu.
Ranu e uergiu se seminava e a lu mulinu se purtaa cu se facia poi allu furnu pane e frisieddhe .
Tante le famiglie contandine ,cu terra o sciurnaliere, ca nu bbete facile recudare te stu mestiere . Li "Patula" ,cu la zappa scianu a sciurnata, sia ca facia sceroccu o tramontana. .
Li "Razzuli", eranu ortolani e menunceddhre e pummitori a rretu Lecce , alle "sette lacquare" e alla masseria te meru Fricule l' ertu ianu cchiantare.
Lu Populanu ,spusatu cu la monecone, facia lu" catta e binni "te li frutti te stagione.
Lu Settecueri tenia lu cavallu e lu trainu; mute campagne possedia lu patrunu Angiulinu .
Case e staddha eranu tutta nna cosa. Alla stanza te nanzi se mangiaa e a rretu se durmia, all'ertu nc'era la staddha per gli animali ca se tenia. Le aggine nu mancannu perce l'eu friscu era necessariu.
Lu Pippi "treccenzi" cu la carrozza e cu la mula facia iaggi per cinca a Lecce ia scire.
Nu mancaa a retu la giurdana lu ferraciucci. Li contandini ianu mittere le staffe a li cavalli ; Mesciu Fiore te lu mestieri era spiertu.
Pulizza li zoccoli , `nchiva li fierri cauti su misura e li tengia cu lu rassu te le rote e facia figura.
A lavoro finitu,la pausa te riposu se facia; nu biccheri te vinu a ogni ferrata comu ristoro se beia ; alla putea te lu Pisci Tingalla cu lu cliente se scia ca mieru gassosa e chinottu e l'eu lessu endia.
Te matina mprima se sentianu battere le sole ; cu lu martieddhru li scarpari nchivavanu su lu "battisole". Li Pappafarina sandali e scarpuni facianu. A li mercati te li paesi vicini la robba endianu .
Nu mancava lu scarparu te la strata, Casa e putea,mesciu Roccu "bands" sempre fatiava annanzi a lu bancarieddhu scarpe e scarpuni ccunzava. Cusia e nchivava scarpe ecchie per la fatia ; mezzi tacchi e menzetti per scarpe bone mentia.
Lu Ronzu "ninella" era te mestiere " zzoccature" e a basciu alla tagghiata se cucia a tutte le ure. Li sicchi e le menze te rame se usanu cu se tira l'acqua te la cisterna e a fiate culavanu.
Le pentule e le quatare a sutta lu focalire pe cucinare ogni tantu sianu stagnare e pulizzare. Tutti scianu a mesciu Angiulinu,lu" ,ca lu mestieri buenu sapia fare te "stagninu ".
Artieri ca facianu barbe e capiddhi cu la basetta mesciu Cesarinu" treccenzi" e l'Ucciu te la Marietta . Mesciu Ninu Capone era scalpellinu rinomatu ca a tarda eta te geometra si ia diplomatu. Sulla petra leccese sapia ricamare e opere d'arte ha saputu realizzare!
Li piccinni a casa suli nu putianu stare e alla mescia per mparare sianu mandare . La Maria Giacobbe ,zitella,era la mescia picca beddha . Ogni sthriu si ia purtare cu se setta la seddhiteddhra. Facia sciucare e le tabelline e lepreghiere te `mparaa . ma se sbagliai cu nu sguardu thristu te furmena.
Famosa era la sthrata per li curteddhiari . Li Passulone e li do Vituccio Pagnotta e Bandiera sempre niurii per li crauni e le manu ncaddhiarute .

La forgia sempre dddumata e lu marticieddrhu a manu pe battere lu fierru ca intra la roscia si ia `rroventatatu .
Ronche , curtieddhri , fauci forgiavanu ca poi iddhi stessi a li mercati piazzavanuanu.
Te le come te vacche li manici te li curtieddhi se facianu ca an taula cu se taia lu pane fattu a casa servianu .
Li "rizzella" ,i fruttivendoli ,alle threte sianu partire ca alla chiazza cuperta a Lecce la robba ianu ' bbindire. Le sarte nu mancavanu cu cusianu este pe le fimmine e pe li masculi causi e camise. Recurdamu la Maria te la Piscia ,la Gina Trecenzi , la Rosa" settecueri" e te l'Annita "monecone" ca alla mescia sarte a ricamare sianu mparate. Brave a taiare e a cusire se mentianu a fatiare e abiti te festa e te fatia sapianu fare. All'iniziu te la sthrata do rose nimu recurdare : Lu Furnu e lu" purtune cu la rota" . Lu pane se facia a rasa: farina,llatu e musculi per scanare .
La matina mprima sulle tavole se purta allu fumu ; la Vicenza te notte lu fuecu ia dumatu ; la chianca russa sia scarfata pronta per la nfurnata. pane te uergiu e te ranu se curia sapuritu e friseddhe e taraggi e po piscialette te lu spirdu.
Infine na cosa nu bulimu mai cu se scerra ca fasce capire l'amore vero 'qquai an terra. C'era nu "purtune cu la rota"ca stia chiusu ; te notte se giraa sequalche fiju appena natu na mamma sventurata o puereddha ia abbandonatu. Na creatura ca a munnu senza amore enia c' era sempre ci te mamma e sire cu tuttu lu core li facia. A' rretu la Giurdana , tecimu a conclusion , ca nu se soffria disoccupazione , tutti eranu uniti e cumpatti ca a nisciuna casa rimanianu acanti li piatti.

don Gino Scardino

Commenti

Post popolari in questo blog

Gli esami di Stato del 1976

MESCIU ANTONIU LETTERE MEJU CU LU TIENI COMU AMICU...

Il pensiero filosofico di Humberto Maturana: l'autopoiesi come fondamento della scienza